Cărți în limba română

Viata si Acatistul Sfintilor Cuviosi Marturisitori Visarion, Sofronie si Mucenic Oprea si ale Sf. Preoti Marturisitori Ioan din Gales si Moise din Sibiel

0
(0)

Viata si Acatistul Sfintilor Cuviosi Marturisitori Visarion, Sofronie si Mucenic Oprea si ale Sf. Preoti Marturisitori Ioan din Gales si Moise din Sibiel

Acesti Sfinti Marturisitori au stralucit cu propovaduirea dreptei credinte si cu sfintenia vietii in veacul al XVIII-lea, fiind aparatorii Bisericii Ortodoxe din Transilvania, impotriva unirii ei silnice cu Roma.
Cuviosul Visarion Sarai s-a nascut in Bosnia, din parinti de neam roman. A calatorit pe la multe locuri sfinte, si indeosebi la Ierusalim si la Muntele Athos si a intrat de tanar in monahism la Manastirea Sfantului Sava. Indurerat de suferinta romanilor pentru credinta, a calatorit prin Transilvania, propovaduind pretutindeni credinta ortodoxa. Era primit in tot locul ca un inger din cer. Drumul lui pana la Brasov a fost un adevarat alai de biruinta crestina, aprinzand in sufletele celor dreptslavitori dragostea de legea stramoseasca. Pentru ravna sa in apararea credintei ortodoxe, a fost intemnitat la Sibiu si, in cele din urma, in fioroasa inchisoare din Kufstein, unde a murit, pentru marturisirea credintei ortodoxe.
Cuviosul Marturisitor Sofronie s-a nascut in satul Cioara, din partile Orastiei, ca fiu al unei familii preotesti. Ucenicia in calugarie si-a facut-o in Tara Romaneasca. Reintors la Cioara, a intemeiat un schit in mijlocul codrilor, invatand pe romani calea mantuirii. Pentru ravna lui fata de Legea ortodoxa, a fost inchis in temnita de la Bobalna. Eliberat de multime, Cuviosul Marturisitor a plecat in Muntii Apuseni, indemnand pe credinciosi sa tina credinta cea adevarata. A fost prins din nou si inchis la Abrud. Eliberat inca o data, mergea din loc in loc, tinand soboare, adica adunari, si invatand poporul: „Stricati silnica unire cu Roma, invata el, cereti episcop roman si ortodox in Transilvania!” Iar cand a inteles ca si-a implinit chemarea, s-a retras la Manastirea Argesului, unde s-a savarsit cu pace.
Cel de-al treilea luptator pentru dreapta credinta a fost taranul Nicolae Oprea, nascut in Salistea Sibiului. Tata de familie, plugar, mirean si bun crestin, gata de jertfa pentru credinta strabuna, fericitul Oprea a primit, ca pe o mare cinste, sarcina sa duca „la imparatul”, plangerile romanilor: „Noi cerem, ziceau ei, in numele poporului, vladica de legea noastra”.
La inceput, curajul si indrazneala romanilor au fost intampinate cu amenintari si izgoniri. Cu timpul, ele s-au repetat si au starnit prigoana si multe intemnitari. In cele din urma, in loc sa i se implineasca cererile, fericitul Oprea a fost inchis pe viata, in vestita temnita de la Kufstein, si nu s-a mai intors niciodata, primind cununa nemuritoare a Mucenicilor.
Sfantul preot Ioan din Gales a fost hirotonit in Tara Romaneasca, in lipsa unui episcop ortodox in Transilvania. S-a numarat printre cei mai indrazneti aparatori ai credintei ortodoxe, in fata incercarilor autoritatilor habsburgice de a impune unirea cu Biserica papala. In anul 1756 a fost arestat si dus in lanturi la Sibiu. Imparateasa Maria Tereza a dat ordin sa fie dus in inchisoarea cetatii Deva, urmand sa fie retinut acolo pana la moarte. Dar, spre sfarsitul anului urmator a fost dus sub aspra paza militara la inchisoarea de la Graz, in Austria. Un cronicar brasovean – Radu Duma – scria ca in anul 1776, cativa negustori din Brasov l-au cercetat in inchisoare, marturisindu-le ca „mai bine va muri acolo, decat sa-si lase credinta stramoseasca”. Mai tarziu a fost mutat in inchisoarea din Kufstein, unde isi sfarsisera viata si alti doi marturisitori si mucenici ai Ortodoxiei transilvane. In anul 1780 un alt intemnitat de aici, sarbul Ghenadie Vasici, a reusit sa trimita o scrisoare imparatesei Ecaterina a II-a si Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse, prin care ruga sa se intervina pentru eliberarea lui. Intre altele, scria: „Aici, in fortareata, este si un preot roman din Transilvania, cu numele Ioan, care patimeste in robie de 24 de ani pentru credinta ortodoxa”. Acesta era preotul Ioan din Gales, cel intemnitat in 1756, deci cu 24 de ani in urma.
Sfantul Moise Macinic din Sibiel a fost hirotonit la Bucuresti de Mitropolitul Neofit al Tarii Romanesti, prin anul 1746. Ridicandu-se impotriva uniatiei, a fost prins si intemnitat la Sibiu, unde a patimit timp de 17 luni. A fost eliberat din inchisoare cu conditia de a nu mai savarsi cele ale preotiei, si a trai si a munci ca un simplu taran. In anul 1752 a fost delegat, alaturi de credinciosul Nicolae Oprea din Saliste, sa plece la Viena pentru a prezenta imparatesei Maria Tereza plangerea credinciosilor din partile de sud ale Transilvaniei (Fagaras, Sibiu, Sebes si Orastie), prin care cereau drepturi pentru Biserica Ortodoxa. Au fost primiti de imparateasa, dar, in loc sa li se dea un raspuns la plangerea lor, au fost aruncati in fioroasa inchisoare Kufstein, din Muntii Tirolului. In anii care au urmat, reprezentantii clerului si ai credinciosilor ortodocsi din Transilvania au cerut in mai multe randuri autoritatilor habsburgice sa elibereze pe cei doi captivi. La 24 iulie 1784, Stana, sotia lui Oprea, ruga pe imparatul Iosif al II-lea sa-l elibereze dupa o robie de 32 de ani. Conducerea inchisorii raporta ca nu se mai stie nimic despre el. Inseamna ca amandoi si-au sfarsit zilele in temnita de la Kufstein, jertfindu-si viata pentru credinta ortodoxa, castigand insa cununa muceniciei.
Pentru marturia lor ortodoxa si moartea lor martirica, acesti cinci Marturisitori din Ardeal sunt cinstiti ca Sfinti de catre obstea credinciosilor de pretutindeni si mai cu seama de cei din mijlocul carora s-au ridicat, fiind pomeniti de Biserica Ortodoxa Romana in data de 21 octombrie.


Autor

Cât de utilă a fost această carte?

Faceți clic pe o stea pentru a o evalua!

Rata medie 0 / 5. Număr de voturi: 0

Niciun vot până acum! Fii primul care evaluează această carte.

Exit mobile version