Viata si Acatistul Sfantului Ierarh Nifon Patriarhul Constantinopolului

Viata si Acatistul Sfantului Ierarh Nifon Patriarhul Constantinopolului

11 august
Sfantul Nifon, Patriarhul Constantinopolului a fost sarb dupa tata si grec (din Peloponez) dupa mama. Tatal sau se numea Manuel si a fost supraveghetorul copiilor de casa de la curtea voievodului Gheorghe Brancovici (+ 1456). Viata lui a fost in primejdie in aceasta casa din cauza uneltirilor unui alt slujitor. Sotia voievodului, doamna Irina, pentru a-l scapa de pericol, l-a trimis la fratele ei Toma in peninsula Peloponez. Aici, Manuel s-a casatorit cu Maria, fiica unor oameni cu o situatie materiala buna si a avut trei copii, doi baieti si o fata. Cel mijlociu a fost Nicolae, viitorul patriarh Nifon. Manuel a murit la putin timp dupa aceasta, iar Maria a facut tot ceea ce i-a stat in putinta pentru buna crestere a copiilor. Nicolae a fost incredintat calugarului Ioasaf care l-a imbracat in haina monahala ca „frate”. Dupa un timp fratele Nifon a intrat sub ascultarea calugarului Zaharia din orasul Narta, care l-a calugarit. Mai tarziu a primit si harul preotiei. Mai tarziu, Nifon s-a indreptat spre Muntele Athos unde isi petrecea timpul in rugaciune. In anul 1483, Nifon a fost ales Mitropolit al Tesalonicului, iar in anul 1486, dupa moartea lui Simeon, a fost ales Patriarh al Constantinopolului. Datorita uneltirilor, Nifon a fost exilat. Dupa doi ani a ocupat din nou scaunul de patriarh al Constantinopolului. insa dupa scurta vreme, imparatul l-a exilat in Adrianopol. Aici se afla Patriarhul Nifon, cand Radu cel Mare, voievodul Tarii Romanesti (1496-1508) l-a chemat in Tara Romaneasca cu scopul de a conduce si reorganiza Biserica. In anul 1503 infiinteaza Episcopiile Ramnicului si Buzaului. Casatoria domnitei Caplea, sora voievodului Radu cel Mare, cu boierul moldovean Bogdan, care isi abandonase sotia, nu a fost acceptata de Mitropolitul Nifon, intrucat era impotriva canoanelor bisericesti. Aceste neintelegeri cu domnitorul Radu cel Mare l-au determinat sa renunte la scaunul arhieresc si sa se retraga la Manastirea olteana Bistrita. Sfantul Nifon s-a retras in ultima vreme a vietii in Muntele Athos, la manastirile Vatoped si Dionisiu, vietuind asemenea monahilor de rand, pana la 11 august 1508, cand s-a mutat la cele vesnice. La 16 august 1517, a doua zi dupa tarnosirea catedralei ctitorite de Neagoe Basarab la Curtea de Arges, a avut loc prima canonizare de pe teritoriul tarii noastre, a Sfantului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului. Moastele Sfantului Nifon primite de Neagoe Basarab au fost asezate in Catedrala de la Curtea de Arges, iar din porunca Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, la 25 octombrie 1949, Sfintele moaste au fost aduse la Catedrala Mitropolitana „Sfantul Dumitru” din Craiova unde se gasesc si astazi.


Autor