2 octombrie
Sfantul Ciprian era din Antiohia Siriei, de bun neam si bogat, filozof si vrajitor cumplit. A fost castigat la credinta cea intru Hristos de catre Iustina, o fecioara crestina din Antiohia care toate demonicele lui lucrari le-a destramat. Caci un barbat oarecare elin, numit Aglaid, de dragostea frumusetii ei ranindu-se si neajungandu-si scopul, a venit la Ciprian; iar acesta de trei ori trimitand demonii catre tanara, n-a izbutit nimic. Deci dupa ce a cunoscut ca mestesugul sau este neputincios, s-a botezat si, arzand vrajitorestile sale carti, a crezut in Domnul.
Mai apoi, sfantul Ciprian a fost facut episcop si pe multi povatuindu-i la credinta lui Hristos. Sfanta Iustina a devenit stareta unei manastiri de fecioare. Sf. Ciprian a fost prins impreuna cu Iustina de catre stapanitorul Damascului, si strujindu-li-se coastele au fost bagati in cazan de fier, si fiind trimisi la Nicomidia li s-au taiat capetele. Iar marele Grigorie Teologul, nu pe altul, ci pe acesta il numea „iubit Fecioarei”. Si se savarseste soborul lor la locul muceniciei din Nicomidia, care se afla de acea parte, la locasurile lui Solomon, in ziua de 2 octombrie.
Trupurile lor au zacut sase zile neingropate si fiind acolo niste straini le-au luat in taina si le-au dus la Roma, unde le-au dat unei femei cinstite pe care o chema Rufina, care era rudenia lui Claudie Cezarul. Acea femeie a ingropat cu cinste trupurile sfintilor lui Hristos, mucenicii Ciprian, Iustina si Teoctist. Mai tarziu moastele lor au fost mutate in basilica imparatului Constantin din Roma. La mormantul lor au inceput sa se faca multe tamaduiri ale celor bolnavi care alergau acolo.
Autor