Viata lui Stefan cel Mare – Mihail Sadoveanu (Colectia romane istorice)

0
(0)

Viata lui Stefan cel Mare - Mihail Sadoveanu (Colectia romane istorice)

O carte cu titlul Viata lui Stefan cel Mare a scris, inca de pe timpul domniei lui Cuza, multivalentul scriitor Dimitrie Bolintineanu, autor si al altor biografii de domnitori romani (Mircea cel Batran, Vlad Tepes, Mihai Viteazul, Alexandru Ioan Cuza), precum si al uneia a imparatului Traian, intitulata Viata lui Traian August, fondatorul neamului romanesc (1869). Asadar, ca biograf al lui Stefan cel Mare, Mihail Sadoveanu are un notabil predecesor, iar daca punem la socoteala si Istoria lui Stefan cel Mare a lui Nicolae Iorga, din 1904, publicata la implinirea a 400 de ani de la stingerea faimosului domn al Moldovei, are inca un predecesor, pe cel mai de seama.
Nu este exclus sa mai fie si altii care sa fi scris vreo biografie a celui de la a carui inscaunare la carma Moldovei numaram in 2007 nu mai putin de 550 de valeaturi. Si tot in acest an 2007 s-au implinit 15 ani de cand Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane l-a inscris pe superilustrul voievod moldovean in sinaxar, sanctificandu-l sub numele de Dreptcredinciosul Voievod Stefan cel Mare si Sfant.

In Viata lui Stefan cel Mare, pe care unii o considera o biografie romantata, Mihail Sadoveanu lanseaza (pentru prima data, cred), numele Stefan cel Mare si Sfant. La Ion Neculce, in O sama de cuvinte, in 9 din cele 44 de paragrafe ale scrierii, cronicarul vorbeste adesea de Stefanvoda cel Bun. Caracterizarea "Sfant" ii apartine deci lui Sadoveanu, iarcartea sa din 1934, aparuta la Editura Fundatiilor Regale, pare a fi o adevarata expunere de motive, o pledoarie calduroasa pentru sanctificarea vrednicului domnitor. Probabil ca scriitorul a urmarit cu tot dinadinsul sa sugereze Sinodului un demers concret in aceasta privinta. De altfel insasi scrierea biografiei s-a facut intr-o atmosfera solemna, de sacralitate, sacerdotala. Avem o marturie clara in acest sens din partea Profirei Sadoveanu, fiica prozatorului, care arata: "Indata ce-a stiut ca tata scrie Viata lui Stefan cel Mare, copilarimea de la Copou a inceput a-l privi cu uimire si amuzament.  – Uitati-va cum merge! – spunea mezinul Mihut, pandindu-l de dupa usa. – Ii mai lipseste numai sceptrul in mana si coroana pe capl Si-asa si era. La masa luase obicei sa nu mai bea decat dintr-o cupa aurita cu picior. Iar in odaile lui punea toata ziua sa i se afume cu smirna si tamaie, de mirosea ca intr-o biserica.! Trecea cu sprancene incruntate peste bulgarul albastru al ochilor, cu gandul la Moldova si la intreg poporul crestinatatii ". Asa socotea Sadoveanu ca se cuvenea a scrie despre viata unui sfant.

Nicolae Iorga – pe baza de documente (in cartea sa, istoricul, literat si el, face 378 de trimiteri exacte la tot felul de izvoare) – ne infatiseaza indeosebi un Stefan rational, chibzuit in toate cele.,, El – scrie Iorga – nu era un om pornit, nu era un suflet dorit de faima, nu era un poet al razboaielor, ci un om de carmuire care cantareste puterile, prevede sfarsitul lucrurilor, si, rece intre prieten si dusman, intre crestin si pagan, se indeamna numai la fapte in adevar folositoare tarii sale" (Istoria lui Stefan cel Mare, Editura pentru Literatura, Bucuresti, 1966, p. 78). Tot Iorga este de parere ca in Stefan cel Mare poporul roman si-a gasit "cea mai deplina si mai curata icoana a sufletului sau ". Dar istoricul nu scoate in relief la tot pasul piosenia domnitorului miruit in 1457, pe campia numita Direptate, de un mitropolit numit Teoctist. Tocmai piosenia, cucernicia, religiozitatea iesita din comun a donmitorului este trasatura asupra careia staruie Sadoveanu in paginile sale, motivand astfel actul sanctificarii savarsit in urma cu 15 ani, sub obladuirea Bisericii de catre un alt Teoctist, mai mare in cin decat acela din veacul al XV-lea.

Ce-si aducea aminte tanarul Stefan, orfanul si pribeagul? Ca intr-un ceas de mahnire descalecase, impreuna cu tatal sau, intr-o noapte de vara, la" o bisericuta umila zidita din glod si slujita de un monah in zdrente" si ca, acolo, a ingenuncheat "langa parintele sau, plecandu-si fruntea si harazindu-se fierbinte lui Hristos, pentru slujba dreptatii" (Viata lui Stefan cel Mare, Editura Mondero, Bucuresti, 1992, p. 19). Intreg textul sadovenian este o demonstratie epica a fidelitatii lui Stefan fata de acea harazire, fata de acel juramant de credinta facut, intr-o bisericuta saraca, de glod, de catre acela care avea sa umple Moldova de biserici din piatra si cu odoare aurite, slujite de preoti invesmantati in odajdii fastuoase.
Fragmente din carte:

…la 8 mai 1478, prin lumina primăverii şi strălucirea palatelor şi grădinilor la Veneţia, o gondolă cu văl de purpură depunea pe Canal Grandc, sub porticul Senionci in preajma Bucentaurului, pe solul lui Ştefan-Voievod, Domnia sa arhimandritul Ion Ţamblac, om preaînvăţat şi cunoscător de limbi, ruda Măriei Sale şi dascăl al coconilor domneşti.

Slujitorii săi moldoveni rămaseră jos. Domnia sa solul fu călăuzit in sala Senatului. Acolo era în fiinţă messcr doge cu cei şase sfetnici şi cu toţi domnii senatori.

Domnia sa Ion Ţamblac aducea solie scrisa, de a cărei copie în traducere luaseră din ajun cunoştinţă consilierii tainici şi colegiul dregătorilor. Senioria ţinea să onoreze solemn pe trimesul faimosului Voievod şi să-i asculte şi expunerea verbală.

Se spunea ca ace valah mărunt, cu înfăţişarea ascetică, are un deosebit dar al cuvântului, moştenit de la strămoşii săi Paleologi.

– Mărite stăpâne, iluştri domni senatori, zise solul privind in juru-i la bogăţia sălii şi a costumelor, mă închin cu prietenie din partea slavitului meu Domn şi vă poftesc sănătate şi putere.

Domnia sa Domnul meu Ştefan-Vodă se află întru oarecare suferinţă, dintr-o rană la un picior, dobândită în războiul Cetăţii Chilia, acum cincisprezece am, şi va mulţămeşte pentru medicul pe care aţi binevoit a i-l1 trimete prin solul Măriei voastre domnul Emanoil Gerardo, care a trecut pe la noi şi a stat între noi.

De la acest preacinstit şi vrednic sol, domnul Emanoil Gerardo, domniile voastre aţi putut cunoaşte războiul nostru din urmă, când a venit asupra Ţarii Moldovei însuşi Mahomet-Sultan cu capul său şi cu o silă cum n-a cunoscut încă lumea.

După ce s-a dat mare război la Pârâul Alb, unde Domnul meu a trebuit să se plece şi să se tragă din vifor, au urmat alte întâmplări în care Măria sa Domnul meu n-a încetat de a sta cu sabia în mână şi a lovi, până ce Mahomet a trebuit să iasă din pământul Moldovei mai mult biruit decât biruitor.

Amintesc strălucirilor voastre că într-un veac de om, în care şi Senioria a pus în faţa Necredinciosului viteji condotieri, nu s-a pomenit biruinţă ca aceea din trecutul an ‘75 la Podul înalt, precum aţi aflat şi de la agenţii domniilor voastre şi din cartea pe care Domnul meu a scris-o tuturor domnilor şi crailor Europei, îndată după războiul din cealaltă vară, precum arată Domnul meu Ştefan-Vodă in cartea sa de solie, a purces fără întârziere cu Vlad-Vodă Dracu de la Ardeal la alt război în Ţara Românească şi a pus pe Vlad-Vodă voievod in acea ţară.

Pe care Vlad-Vodă domniile voastre îl veţi fi cunoscând din renume. Deşi turcii din cetăţile Dunării, cu Ali-Beg şi Skender-Beg, s-au întors asupra lui Vlad-Voievod şi l-au prăpădit, Domnia sa Ştefan-Vodă n-a contenit, ci iarăşi a intrat în Ţara Românească, voind să ţie aici Domn al său şi să depărteze din coasta sa pe păgân.

Aşa că Domnul meu nu încetează, cât îi stă sus fruntea, de a fi soldatul lui Dumnezeu…

Sunt puzderie, in cartea lui Sadoveanu, pasajele care scot in relief crezul crestin al donmitorului care, in afara de ctitorii le cu catapetesme si clopotnite, a ctitorit intreaga Moldova ca pe un bastion al crestinatatii de pretutindeni, prozatorul facandu-se apologetul neclintitului "ostean al lui Hristos ", ostean mereu incredintat ca prin faptele sale nu facea altceva decat sa indeplineasca" voia lui Dumnezeu ".


Autor: Mihail Sadoveanu
ISBN: 9786069395424
Editura: Mihail Sadoveanu
Anul publicării: 2015
Pagini: 222
Categoria: Stiinte

Cât de utilă a fost această carte?

Faceți clic pe o stea pentru a o evalua!

Rata medie 0 / 5. Număr de voturi: 0

Niciun vot până acum! Fii primul care evaluează această carte.