Structuri pronominale in textele biblice romanesti – Mihaela Chivoiu Stefan

0
(0)

Structuri pronominale in textele biblice romanesti - Mihaela Chivoiu Stefan

Structuri pronominale in textele biblice romanesti – Mihaela Chivoiu Stefan
Lucrarea Mihaelei Chivoiu Stefan intruneste calitatile necesare pentru o cercetare stiintifica de nivel avansat. Tema lucrarii vizeaza o clasa gramaticala pe cat de complexa, ca baza logico-semantica, pe atat de variata, ca forme de manifestare lingvistica, paradigmele pronumelui ridicand numeroase probleme morfo-sintactice in sistemul oricarei limbi naturale. Perspectiva studiului este, de asemenea, una interesanta, in aceeasi masura in care obliga la o trudnica apropiere de text.
Autoarea isi propune sa urmareasca evolutia formelor pronominale in etape diferite ale evolutiei limbii romane, avand drept corpus o selectie de texte dintr-o lucrare cu un caracter deosebit – versiunile romanesti ale Bibliei, mai precis, ale Noului Testament. De aici provine originalitatea impusa intr-o astfel de lucrare. Textele biblice au constituit primele variante de limba scrisa si limba literara din istoria celor mai multe comunitati lingvistice din lumea crestina. Cu timpul, aceste texte s-au izolat intr-o varianta speciala a limbii, reflectand, pe de o parte, fenomenele generale din specificul limbii in diverse etape ale evolutiei acesteia, pe de alta parte, configurarea unui limbaj tot mai conservator si mai specific, prin raportare la procesul constituirii limbii literare standard, ale unor stiluri functionale si, cu atat mai mult, prin raportare la evolutia formelor uzuale ale limbii. Din aceste delimitari se configureaza un perimetru de cercetare pe care autoarea il stapaneste foarte bine. Ceea ce propune Mihaela Chivoiu Stefan este, deci, atat o lucrare de istorie a limbii romane, cat si o analiza a unui limbaj specializat, intr-un domeniu extrem de dificil, prin profunzimile spirituale ale mesajului, dar si prin evantaiul larg si eterogen al publicului-tinta, prin reflectarea unui univers aparte al spiritualitatii umane, concretizat in facilitarea relatiei acesteia din urma cu supranaturalul, cu divinul. Pornind de la un asemenea corpus de texte, tanara cercetatoare isi propune sa descopere cum se reflecta ideologia, dogma respectiva la nivelul limbii, mai precis, in formele unei anumite clase gramaticale. Avand in vedere structura de profunzime a diverselor tipuri si subtipuri de pronume, ea incearca sa sublinieze eforturile generatiilor de traducatori si diortositori romani de a gasi formele cele mai potrivite pentru a reda forta interna a mesajului transmis prin aceasta clasa gramaticala, prin categoriile sale gramaticale, prin implicatiile sale morfo-sintactice si lexico-semantice din enunturile in care se incadreaza si pe care le domina, uneori, ca termeni-cheie. Sunt studiate, astfel, relatiile dintre persoane, inclusiv relatia dintre El (Tu, Acela etc.) si noi, eu etc., adica dintre Divinitate si Omenire, apoi se studiaza modalitatile apropierii, distantarii si identitatii, ale relativului, ale interogatiei, ale negatiei si nehotararii – toate in contextul special al spiritului biblic pe care trebuie sa-l redea fiecare detaliu al pronumelui selectat de ostenitorii uneia sau alteia dintre versiunile Cartii in limba romana.
Astfel spus, autoarea incearca sa extraga din analiza fono-morfologica, grafica, sintactica si stilistica a nenumaratelor unitati lexicale pronominale din textele celor patru Evanghelii, alese ca texte de referinta, valorile lor logice, semantice, pragmatice si stilistice, in general.
Un mic capitol final se ocupa in mod special de aceste din urma aspecte – deja cercetate peste tot de-a lungul cartii, cum spuneam, caci autoarea cunoaste foarte bine teoria unui intemeietor al pragmaticii, Emile Benveniste, care afirmase ca sistemul pronumelor reprezinta una dintre cele mai fertile clase gramaticale pentru analiza pragmatica, in orice limba din lume, date fiind subtilitatile lor de desemnare a relatiilor de o infinita complexitate dintre emitator si receptor.
Desigur, un asemenea material de studiu ar fi putut genera comentarii foarte sofisticate, pe masura acestor virtuti semiotice ale pronumelor. Mihaela Chivoiu Stefan sacrifica, insa, speculatiile logico-psihologice, in favoarea unui descriptivism de natura fonologica, morfologica si sintactica, nu fara a sublinia implicatiile semantico-stilistice ale optiunilor traducatorilor in cauza. Se remarca rabdarea benedictina cu care autoarea extrage mii de exemple din nu mai putin de 8 (opt) versiuni romanesti ale Noului Testament, din versetele cuprinse in cartile celor patru evanghelisti.
Exprimarea curata, corecta, imbinare a stilului stiintific cu cel didactic, se afla in deplina concordanta cu specificul analizei sale. Concluziile autoarei pun in lumina mai multe fapte interesante privitoare la evolutia limbii romane literare, in general, si a variantei sale biblice, in special. Unele dintre aceste observatii confirma rezultatele unor cercetari mai vechi, aducand argumente suplimentare, din directia organizarii structurilor pronominale, iar altele constituie, cel putin la nivel de detalii, noutati absolute in domeniu.
Petre Gheorghe Barlea


Autor: Mihaela Chivoiu Stefan
ISBN: 9786062807764
Editura: Universitara
Anul publicării: 2018Ediția: I
Pagini: 306
Categoria: Carte universitara

Cât de utilă a fost această carte?

Faceți clic pe o stea pentru a o evalua!

Rata medie 0 / 5. Număr de voturi: 0

Niciun vot până acum! Fii primul care evaluează această carte.